Dacă te preocupă sănătatea sistemului tău nervos central si periferic și cauți un spital modern care oferă consultații de neurologie în București, M Hospital îți stă la dispoziție cu expertiză și tehnologie performantă pentru investigații, diagnostic de precizie și tratament personalizat.
În cel mai nou complex de servicii medicale integrate din România, beneficiezi de evaluare neurologică la standarde înalte de calitate, asigurate de o echipă medicală cu experiență vastă. Grija pentru sănătatea ta este misiunea noastră.
Cu ce se ocupă neurologia
Neurologia este ramura medicinei care se ocupă cu diagnosticul, tratamentul și prevenția tulburărilor care afectează sistemul nervos central și periferic – creier, coloană vertebrală, nervi și mușchi. Medicul neurolog are sarcina de a interpreta semnele și simptomele neurologice și de a recomanda investigațiile necesare în diagnosticarea unor boli precum Alzheimer, Parkinson, AVC, anevrisme cerebrale, tumori cerebrale sau localizate la măduva spinării, epilepsie, demență vasculară, scleroză multiplă, hernie de disc, discopatie și multe altele.
Prin specificul lor, unele dintre aceste afecțiuni nu pot fi vindecate; în astfel de situații, misiunea medicului este să întârzie cât mai mult, prin tratament adecvat, progresia bolii, pentru a-i asigura pacientului o bună calitate a vieții pentru cât mai mult timp.
Când ar trebui să mergi la neurolog
Consultația de neurologie este recomandată cât mai repede după ce apar simptome care pot indica o disfuncție a sistemului nervos. În aceste afecțiuni, diagnosticarea precoce este esențială pentru eficiența tratamentului, iar o depistare târzie poate duce la o gestionare mai dificilă a bolii.
Evaluarea unui specialist este recomandată și în lipsa simptomelor, dacă ai istoric familial de boli neurologice (Alzheimer, Parkinson, AVC etc), pentru că unele dintre acestea au potențial ereditar. Prin investigații și analize țintite, medicul îți poate spune dacă prezinți, la rândul tău, riscul de a dezvolta afecțiunea respectivă și ce poți face pentru a o preveni.
Simptome asociate cu afecțiunile neurologice
Tulburările neurologice pot avea manifestări variate, iar simptomele pot afecta capacitatea de mișcare, vorbirea, memoria sau coordonarea. Printre cele mai comune manifestări asociate acestor boli se numără:
- durerile de cap frecvente sau severe;
- amețelile, pierderile de echilibru;
- slăbiciunea sau rigiditatea musculară;
- paresteziile (amorțeli, furnicături);
- pierderile de memorie, problemele de concentrare, stările confuzionale;
- tremorul, convulsiile;
- tulburările de vorbire;
- tulburările de mișcare;
- tulburările de somn persistente.
Dacă experimentezi unul sau mai multe dintre aceste simptome, este esențial să consulți un medic neurolog neîntârziat, pentru a obține un diagnostic corect și un tratament adecvat. Identificarea precoce a afecțiunii și inițierea imediată a tratamentului corect pot preveni complicațiile severe.
Ce afecțiuni poate diagnostica medicul neurolog
Afecțiunile neurologice pot varia de la tulburări ușoare, precum migrenele, până la boli grave, cum sunt accidentele vasculare cerebrale sau scleroza multiplă. Un diagnostic corect și precoce este esențial pentru un tratament eficient.
Accident vascular cerebral (AVC)
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt, fie printr-un cheag de sânge (AVC ischemic), fie prin ruperea unui vas de sânge (AVC hemoragic). Acesta poate duce la paralizie, dificultăți de vorbire și pierderea funcțiilor cognitive.
Recunoașterea rapidă a simptomelor – amorțeala unei părți a corpului, tulburările de vorbire și pierderea bruscă a echilibrului – este crucială pentru inițierea rapidă a tratament adecvat. În caz de AVC, fiecare minut contează pentru salvarea vieții pacientului și pentru reducerea riscului ca acesta să rămână cu sechele majore.
Epilepsie
Epilepsia este o afecțiune neurologică caracterizată prin apariția convulsiilor recurente, cauzate de descărcări electrice anormale la nivelul creierului. Crizele epileptice pot varia ca intensitate și durată, de la pierderi scurte de conștiență până la convulsii severe.
Tratamentul implică administrarea de medicamente antiepileptice pentru controlul crizelor, iar în cazurile rezistente la tratament, poate fi luată în considerare intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea zonei cerebrale responsabile de declanșarea crizelor.
Boala Parkinson
Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea și coordonarea. Simptomele includ tremorul, zigiditatea musculară, încetinirea mișcărilor și probleme de echilibru. Deși nu există un tratament curativ, administrarea de medicamente, terapia fizică și, în unele cazuri, stimularea profundă a creierului pot ajuta la ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Scleroză multiplă
Scleroza multiplă este o boală autoimună care afectează teaca de mielină a nervilor, perturbând transmiterea impulsurilor nervoase. Simptomele includ oboseală extremă, slăbiciune musculară, tulburări de vedere și dificultăți de coordonare. Tratamentul constă în administrarea de medicamente imunomodulatoare, care ameliorează simptomele și încetinesc progresia bolii. Terapia de reabilitare este esențială pentru menținerea funcționalității.
Demență
Demențele sunt afecțiuni neurologice progresive caracterizate prin declin cognitiv, afectând memoria, gândirea și capacitatea de a desfășura activitățile zilnice. Cea mai frecventă formă este boala Alzheimer, care afectează în special persoanele în vârstă.
Aceste boli nu au un tratament curativ, însă medicația și intervențiile cognitive pot încetini progresia simptomelor, îmbunătățind calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora.
Anevrism cerebral
Anevrismul cerebral este o dilatare anormală a unui vas de sânge din creier, care poate rămâne asimptomatic sau poate duce la complicații grave, cum ar fi hemoragia cerebrală, în cazul unei rupturi. Anevrismul poate fi detectat accidental în timpul unor investigații imagistice sau poate cauza simptome precum dureri de cap severe, tulburări de vedere și slăbiciune facială.
Un anevrism rupt provoacă o hemoragie subarahnoidiană, care poate fi fatală sau poate duce la dizabilități severe. Tratamentul variază în funcție de dimensiunea și localizarea anevrismului, incluzând opțiuni precum intervențiile endovasculare (coiling) sau chirurgia deschisă (clipping). Diagnosticul precoce și monitorizarea atentă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.
Scleroza laterală amiotrofică (SLA)
Scleroza laterală amiotrofică (SLA) este o boală neurodegenerativă progresivă, care afectează neuronii motori din creier și măduva spinării. Această afecțiune duce la slăbiciune musculară, dificultăți în vorbire, înghițire și respirație. Deși debutul poate fi subtil, cu slăbiciune într-un membru sau dificultăți în coordonare, boala avansează rapid, provocând pierderea treptată a funcțiilor motorii și paralizie.
În prezent, nu există un tratament curativ pentru SLA, însă terapiile de susținere pot ajuta la îmbunătățirea calității vieții pacienților. Echipele multidisciplinare de neurologi, fizioterapeuți și specialiști în îngrijiri paliative joacă un rol crucial în gestionarea simptomelor.
Migrenă
Migrena este o tulburare neurologică caracterizată prin dureri de cap recurente, de intensitate moderată sau severă, care pot fi însoțite de greață, sensibilitate la lumină și sunet, precum și tulburări vizuale (aura). Crizele de migrenă pot dura între câteva ore și câteva zile și sunt declanșate de factori precum stresul, schimbările hormonale, alimentația sau lipsa somnului.
Tratamentul implică utilizarea analgezicelor și medicamentelor specifice, cum ar fi triptanii, pentru a reduce severitatea episoadelor. În cazurile cronice, medicamentele profilactice, terapia cognitiv-comportamentală și ajustările stilului de viață pot ajuta la reducerea episoadelor migrenoase și la ameliorarea simptomelor.
Hernie de disc
Hernia de disc apare atunci când nucleul unui disc intervertebral se deplasează și comprimă nervii spinali, provocând dureri intense de spate, amorțeală și slăbiciune musculară. Aceasta poate afecta orice parte a coloanei vertebrale, dar cel mai frecvent apare în zona lombară și cervicală. Factorii de risc includ îmbătrânirea, suprasolicitarea coloanei și postura incorectă.
Tratamentul depinde de severitatea simptomelor și poate include fizioterapie, medicamente antiinflamatoare și exerciții de întărire a musculaturii spatelui. În cazurile severe, când durerea persistă și afectează calitatea vieții, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru decomprimarea nervilor afectați.
Ce investigații suplimentare poate solicita medicul neurolog
Pentru a stabili un diagnostic precis, medicul poate solicita diverse investigații suplimentare. Aceste teste permit evaluarea funcției creierului, măduvei spinării și nervilor periferici, ajutând la detectarea anomaliilor structurale sau funcționale.
În funcție de simptomele pacientului, neurologul poate recomanda metode imagistice, analize electrofiziologice sau teste de laborator, fiecare având un rol esențial în stabilirea unui diagnostic corect și a unui plan de tratament adecvat.
RMN cerebral și spinal
RMN-ul, care utilizează câmpuri magnetice puternice și unde radio pentru a obține imagini detaliate ale creierului și măduvei spinării, este una dintre cele mai avansate metode de diagnostic imagistic în neurologie. RMN-ul cerebral este esențial în detectarea accidentelor vasculare cerebrale, tumorilor, sclerozei multiple și malformațiilor cerebrale, iar cel spinal ajută la diagnosticarea herniilor de disc, leziunilor măduvei spinării și altor afecțiuni vertebrale.
Un avantaj major al RMN-ului este capacitatea sa de a oferi imagini de înaltă rezoluție fără expunerea la radiații ionizante, ceea ce îl face ideal pentru monitorizarea afecțiunilor cronice. În unele cazuri, poate fi utilizat un agent de contrast, cum ar fi gadoliniul, pentru a evidenția mai clar anumite structuri sau leziuni patologice.
CT cerebral
Tomografia computerizată (CT) este o investigație imagistică rapidă și eficientă, utilizată frecvent în urgențele neurologice, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau traumatismele craniene. Aceasta folosește raze X pentru a crea imagini detaliate ale creierului, evidențiind hemoragiile, fracturile craniene sau masele tumorale.
Deși oferă mai puține detalii decât RMN-ul, CT-ul este preferat în situațiile care necesită diagnostic rapid, precum suspiciunea de AVC hemoragic. În unele cazuri, poate fi administrat un agent de contrast pentru a îmbunătăți vizibilitatea structurilor vasculare și a evidenția leziunile tumorale sau inflamatorii.
Electroencefalograma (EEG)
Electroencefalograma (EEG) este un test non-invaziv care înregistrează activitatea electrică a creierului, fiind utilizat în diagnosticul epilepsiei, tulburărilor de somn și encefalopatiilor. Electrozii atașați la scalp detectează impulsurile electrice ale creierului și le transformă în semnale grafice, analizate ulterior de medicul neurolog.
EEG-ul poate evidenția descărcările electrice caracteristice epilepsiei sau activitățile cerebrale modificate asociate unor afecțiuni neurodegenerative. În unele cazuri, investigația poate fi efectuată în timpul somnului sau în combinație cu stimularea luminoasă intermitentă, pentru a detecta eventuale anomalii ascunse.
Electromiografia (EMG) și studiul conducerii nervoase
Electromiografia (EMG) și studiul conducerii nervoase sunt investigații utilizate pentru evaluarea funcției nervilor periferici și a mușchilor. Aceste teste sunt esențiale în diagnosticul neuropatiilor, miopatiilor, sclerozei laterale amiotrofice (SLA) și altor afecțiuni neuromusculare.
EMG-ul presupune introducerea unor ace-electrozi în mușchi pentru a măsura activitatea electrică în timpul contracției musculare. Studiul conducerii nervoase, pe de altă parte, implică stimularea electrică a unui nerv și măsurarea vitezei de transmitere a semnalului, ajutând la detectarea leziunilor nervoase.
Puncția lombară
Puncția lombară este o procedură invazivă utilizată pentru a analiza lichidul cefalorahidian (LCR), substanța care înconjoară creierul și măduva spinării. Acest test este indicat în diagnosticul meningitelor, encefalitelor, sclerozei multiple și hemoragiilor subarahnoidiene.
Procedura constă în introducerea unui ac fin în spațiul subarahnoidian al coloanei vertebrale, la nivel lombar, pentru a extrage o probă de lichid cefalorahidian. Analiza acestui lichid poate furniza informații esențiale despre infecții, procese inflamatorii sau prezența celulelor anormale.
Angiografia cerebrală
Investigație utilizată pentru vizualizarea vaselor de sânge din creier și diagnosticarea anevrismelor, malformațiilor arterio-venoase și stenozelor vasculare, angiografia cerebrală implică injectarea unui agent de contrast printr-un cateter introdus în artera femurală, urmată de realizarea unor imagini radiografice detaliate.
Această metodă este utilă în planificarea intervențiilor neurochirurgicale sau endovasculare, oferind informații precise despre anatomia vasculară a pacientului. În unele cazuri, poate fi utilizată angiografia prin RMN sau CT, care sunt tehnici mai puțin invazive, dar care oferă imagini mai puțin detaliate decât angiografia clasică.
Teste genetice și analize de laborator
În anumite situații, medicul neurolog poate solicita teste genetice pentru a confirma diagnosticul unor boli neurologice ereditare, precum boala Huntington, distrofia musculară sau anumite forme de epilepsie. Aceste teste identifică mutațiile genetice responsabile de boală și pot fi esențiale în consilierea pacienților și a familiilor acestora.
Analizele de laborator, precum determinarea nivelului de electroliți, funcția hepatică și renală, markerii inflamatori sau testele autoimune, pot oferi informații suplimentare despre cauzele afecțiunilor neurologice. De exemplu, nivelurile anormale de vitamina B12 sau tulburările tiroidiene pot provoca simptome neurologice asemănătoare celor întâlnite în bolile neurodegenerative.
Aceste investigații, utilizate în combinație cu examenul clinic și anamneza detaliată, permit stabilirea unui diagnostic corect și alegerea unui tratament personalizat pentru fiecare pacient.
Evaluează-ți sănătatea neurologică, programează un consult de la expertul M Hospital
Dacă te confrunți cu simptome neurologice, este esențial să vii cât mai repede la o evaluare amănunțită, iar dacă ai fost diagnosticat cu o afecțiune a sistemului nervos, este important să beneficiezi rapid de îngrijire specializată. Echipa noastră medicală, tehnologia modernă cu care am dotat spitalul și modul în care înțelegem să tratăm pacienții, personalizat, îți asigură suport complet în recuperarea stării de sănătate.
Programează o consultație de neurologie la M Hospital din București și vei primi îngrijirea de care ai nevoie. Sună în call center sau completează formularul care ne permite să căutăm cele mai bune soluții pentru problema ta medicală și să te contactăm pentru a ți le comunica.
