Cunoscut și sub denumirea de Factorul I al coagulării, fibrinogenul joacă un dublu rol: pe de o parte, este indispensabil în formarea cheagului de sânge, pe de altă parte, acționează ca o proteină de fază acută. Determinarea nivelului său oferă medicilor informații valoroase în diagnosticarea tulburărilor de sângerare, a riscului de tromboză și în monitorizarea afecțiunilor inflamatorii. 

Ce este fibrinogen 

Fibrinogenul este o proteină plasmatică, solubilă, produsă la nivelul ficatului. Rolul său principal este în procesul de hemostază – mecanismul complex prin care corpul oprește sângerarea la locul unei leziuni vasculare. Atunci când un vas de sânge este lezat, se declanșează o cascadă de reacții (cascada coagulării), în urma căreia enzima numită trombină acționează asupra fibrinogenului. 

Trombina transformă fibrinogenul solubil într-o rețea de filamente insolubile numită fibrină. Aceste filamente formează o plasă stabilă la locul leziunii, care, împreună cu trombocitele (plachetele sangvine), constituie cheagul de sânge. Acest cheag acționează ca un „dop” care sigilează vasul de sânge și previne pierderile ulterioare, permițând vindecarea. 

În plus, fibrinogenul este și o proteină de fază acută, ceea ce înseamnă că nivelul său crește în prezența inflamației, infecțiilor sau a leziunilor tisulare. 

Când este recomandată analiza fibrinogen 

Medicul specialist (hematolog, cardiolog, reumatolog sau internist) poate recomanda testarea nivelului de fibrinogen în următoarele situații: 

• investigarea sângerărilor prelungite sau anormale – de exemplu, atunci când un pacient prezintă vânătăi apărute cu ușurință, sângerări nazale frecvente, sângerări gingivale sau sângerare excesivă după o tăietură sau o intervenție chirurgicală; 

• suspiciunea unei tulburări de coagulare – afibrinogenemie (absența fibrinogenului), disfibrinogenemia (fibrinogen nefuncțional); 

• evaluarea riscului de tromboză. Niveluri crescute de fibrinogen pot fi asociate cu un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge în interiorul vaselor (tromboză), o cauză a infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral sau trombozei venoase profunde; 

• monitorizarea afecțiunilor inflamatorii sau a infecțiilor; 

• evaluarea funcției hepatice – deoarece fibrinogenul este produs în ficat, bolile hepatice severe pot duce la scăderea nivelului; 

• investigarea coagulării intravasculare diseminate (CID), o afecțiune gravă în care se consumă rapid factorii de coagulare, inclusiv fibrinogenul. 

Valori normale pentru fibrinogen 

Nivelul normal de fibrinogen în sânge variază, dar, în general, intervalul de referință acceptat pentru un adult sănătos este: 

• 200 – 400 miligrame pe decilitru (mg/dL) sau 2 – 4 grame pe litru (g/L). 

Valorile pot fi ușor diferite în funcție de laboratorul care efectuează analiza. Este important de știut că nivelul de fibrinogen poate crește fiziologic în timpul sarcinii. 

Ce afecțiuni pot indica valorile anormale ale fibrinogenului 

Atât creșterea, cât și scăderea nivelului de fibrinogen pot indica prezența unor probleme de sănătate semnificative. 

Valori crescute ale fibrinogenului 

Un nivel ridicat de fibrinogen (hiperfibrinogenemie) poate fi un semn de inflamație acută sau cronică și este asociat cu: 

• boli cardiovasculare – ateroscleroză, boală coronariană, infarct miocardic și AVC; 

• infecții acute și boli inflamatorii cronice – pneumonie, poliartrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale; 

• Anumite tipuri de cancer; 

• traumatisme sau intervenții chirurgicale recente; 

• fumatul; 

• sarcina; 

• obezitatea. 

Valori scăzute ale fibrinogenului 

Un nivel scăzut de fibrinogen (hipofibrinogenemie) sau absența acestuia (afibrinogenemie) slăbește capacitatea sângelui de a forma cheaguri și poate fi asociat cu: 

• afecțiuni hepatice severe – ciroză, insuficiența hepatică avansată; 

• coagulare intravasculară diseminată (CID); 

• tulburări congenitale ale fibrinogenului – afibrinogenemie, hipofibrinogenemie, disfibrinogenemie; 

• malnutriție severă; 

• transfuzii masive de sânge; 

• anumite tratamente medicale (de exemplu, terapia trombolitică, utilizată pentru a dizolva cheagurile de sânge). 

Cum te pregătești pentru testul de fibrinogen 

Pentru a asigura acuratețea rezultatelor testului de fibrinogen, sunt necesare: 

• Repausul alimentar. Este recomandat să nu mănânci și să nu bei nimic (cu excepția apei) timp de 8-12 ore înainte de recoltare. 

• Informarea medicului în legătură cu toate medicamentele pe care le iei, deoarece unele (precum anticoagulantele, steroizii anabolizanți sau fenobarbitalul) pot influența rezultatele. 

Fibrinogen la M Hospital 

La M Hospital, sănătatea ta este prioritatea noastră. Oferim servicii de laborator precise și rapide pentru determinarea nivelului de fibrinogen, un test esențial în evaluarea hemostazei și a stărilor inflamatorii. 

Recoltare 

Recoltarea probei de sânge pentru analiza de fibrinogen este o procedură standard, efectuată de personal medical calificat. Se va preleva o cantitate mică de sânge dintr-o venă de la nivelul brațului, într-un recipient special care conține un anticoagulant (citrat de sodiu) pentru a preveni coagularea probei înainte de a fi analizată. 

Rezultate 

Rezultatele pentru fibrinogen sunt disponibile într-un timp scurt și trebuie interpretate de medicul curant. Acesta va corela valoarea obținută cu starea clinică, istoricul medical și alte analize relevante pentru a stabili un diagnostic corect și pentru a-ți oferi cel mai bun plan de tratament și monitorizare.