Cunoscut și drept „hormonul stresului”, cortizolul joacă un rol vital în numeroase procese din organism, iar măsurarea concentrației sale din sânge (ser) oferă medicilor informații prețioase despre starea de sănătate, putând indica prezența unor boli precum sindromul Cushing sau insuficiența suprarenală (boala Addison).
Ce este cortizolul seric
Termenul de cortizol seric se referă la determinarea nivelului de cortizol în partea lichidă a sângelui (ser). Cortizolul este un hormon steroid secretat de glandele suprarenale, două glande mici situate deasupra rinichilor, iar producția sa este reglată de glanda pituitară din creier, prin intermediul hormonului adrenocorticotrop (ACTH).
Acest hormon are funcții multiple și esențiale în organism:
- răspunsul la stres – Aaută organismul să gestioneze situațiile stresante, fie ele fizice (cum ar fi o boală sau o leziune) sau psihologice;
- reglarea metabolismului – contribuie la utilizarea corectă a proteinelor, grăsimilor și carbohidraților;
- suprimarea inflamației, prin efectul său puternic antiinflamator;
- reglarea tensiunii arteriale;
- controlul glicemiei (crește nivelul de zahăr din sânge, furnizând energie organismului);
- controlul ciclului somn-veghe – nivelul de cortizol variază în mod natural pe parcursul a 24 de ore.
Când este recomandată testarea cortizolului seric
Medicul specialist, de obicei un endocrinolog, poate recomanda determinarea nivelului de cortizol seric atunci când un pacient prezintă simptome care sugerează o producție prea mare sau prea mică de cortizol.
Simptomele asociate cu un exces de cortizol (hipercortizolism sau sindromul Cushing) includ:
- creștere în greutate, în special la nivelul feței („față de lună plină”), între umeri („ceafă de bizon”) și la nivelul abdomenului;
- hipertensiune arterială;
- niveluri crescute ale glicemiei;
- piele subțire, care se învinețește ușor;
- apariția vergeturilor violacee pe abdomen, coapse și sâni;
- slăbiciune musculară;
- tulburări menstruale la femei;
- oboseală severă și iritabilitate.
Simptomele asociate cu un deficit de cortizol (insuficiență suprarenală sau boala Addison) includ:
- oboseală cronică extremă;
- scădere neintenționată în greutate;
- hipotensiune arterială, care poate scădea și mai mult, brusc, la ridicarea în picioare (hipotensiune ortostatică);
- dureri abdominale, greață, vărsături;
- poftă de sare;
- dureri musculare și articulare;
- hiperpigmentarea pielii, în special în pliuri și în zonele cu cicatrici.
Valori normale pentru cortizolul seric
Nivelul de cortizol fluctuează în mod predictibil pe parcursul zilei, conform ritmului circadian. Valorile sunt cele mai ridicate dimineața devreme și scad treptat, cu trecerea orelor, atingând cel mai scăzut nivel pe la miezul nopții. Din acest motiv, recoltarea se face de obicei de două ori pe zi (dimineața și după-amiaza) pentru o evaluare corectă.
Valorile de referință pot varia ușor între laboratoare, dar, în general, sunt considerate normale următoarele intervale:
- dimineața (ora 8:00) – 6-23 micrograme pe decilitru (mcg/dL) sau 166-635 nanomoli pe litru (nmol/L);
- după-amiaza (ora 16:00) – 3-16 micrograme pe decilitru (mcg/dL) sau 83-441 nanomoli pe litru (nmol/L).
Interpretarea rezultatelor se face întotdeauna de medicul curant, care va ține cont de ora recoltării și de contextul clinic al pacientului.
Ce afecțiuni pot indica valorile anormale de cortizol seric
Valorile anormale ale cortizolului seric pot semnala prezența unor afecțiuni serioase ale glandelor suprarenale sau ale glandei pituitare.
Valori crescute ale cortizolului seric
Un nivel constant ridicat de cortizol seric, care nu scade în a doua parte a zilei, poate indica sindromul Cushing. Această afecțiune poate fi cauzată de:
- tumori ale glandei pituitare – un adenom hipofizar care produce ACTH în exces (cunoscut ca boala Cushing);
- tumori ale glandelor suprarenale – o tumoră suprarenală (benignă sau malignă) care produce cortizol în mod autonom;
- producție ectopică de ACTH (tumori localizate în alte părți ale corpului – de exemplu, la nivel pulmonar-, care secretă ACTH);
- utilizarea pe termen lung a medicamentelor corticosteroidiene – cea mai frecventă cauză a sindromului Cushing.
Valori scăzute ale cortizolului seric
Un nivel scăzut de cortizol seric poate sugera o insuficiență suprarenală. Aceasta poate fi de două tipuri:
- insuficiență suprarenală primară (boala Addison). Glandele suprarenale sunt afectate direct (de obicei, de un proces autoimun, infecții sau alte boli) și nu mai pot produce suficient cortizol.
- insuficiență suprarenală secundară. Glanda pituitară nu produce suficient ACTH, ceea ce duce la o stimulare redusă a glandelor suprarenale și, implicit, la o producție scăzută de cortizol. Acest lucru poate fi cauzat de tumori hipofizare, intervenții chirurgicale sau radioterapie la nivelul creierului.
Cum te pregătești pentru cortizol seric
Pentru a asigura acuratețea rezultatelor, este important să urmezi câțiva pași:
- informează medicul despre toate medicamentele pe care le iei, inclusiv suplimente și anticoncepționale, deoarece unele pot influența nivelul de cortizol;
- gestionează stresul. Fie fizic sau emoțional, acesta poate crește temporar nivelul de cortizol, așa că este important să fii cât mai relaxat înainte și în timpul testării;
- respectă ora recoltării. Este important să te prezinți la laborator la ora indicată de medic (de obicei, dimineața, în jur de ora 8:00), pentru că nivelurile de cortizol variază pe parcursul zilei;
- odihnește-te bine înainte de test;
- nu este necesar repausul alimentar – dacă medicul sau personalul laboratorului nu ți-l recomandă în mod special, poți mânca și bea normal înainte de recoltare.
Cortizol seric la M Hospital
La M Hospital, înțelegem importanța unui diagnostic precis în managementul afecțiunilor endocrine. Oferim servicii de laborator de înaltă calitate pentru determinarea cortizolului seric, susținute de o echipă medicală experimentată.
Recoltare
Procesul de recoltare pentru cortizol seric este simplu și se efectuează de personal medical calificat. Acesta constă în prelevarea unei mostre de sânge dintr-o venă de la nivelul brațului. Pentru o evaluare completă a ritmului circadian, medicul poate solicita recoltarea a două probe în aceeași zi, una dimineața și una după-amiaza.
Rezultate
Rezultatele testului de cortizol sunt de obicei disponibile într-un interval scurt. Acestea trebuie interpretate de medicul endocrinolog, care le va corela cu simptomele clinice și, dacă este necesar, va recomanda investigații suplimentare (cum ar fi testul de supresie la dexametazonă sau testul de stimulare cu ACTH), pentru a fixa diagnosticul și a elabora un plan de tratament personalizat.